ENCLITIC, -Ă, enclitici, -ce, adjectiv: (despre unităţi de limbă) Care se ataşează la un cuvânt precedent, formând împreună cu acesta o unitate.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: hotărât, postpus (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: enclitique; limba latină: encliticus (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.