ENUNȚIATIV, -Ă, enunțiativi, -e, adjectiv: Care ţine de enunţ; propriu enunţului.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: expozitiv (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: énonciatif; limba latină: enuntiativus (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.