EPILEPTIC, -Ă, epileptici, -ce, I. adjectiv: Care ţine de epilepsie; propriu epilepsiei; II. substantiv masculin și feminin: Persoană care suferă de epilepsie.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (med.) comițial, (reg.) năbădăios, stropșit (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: épileptique; limba latină: epilepticus (DEX ’09).
