UIMITOR, -OARE, uimitori, -oare, adjectiv 1. Care uimeşte; care produce mirare; 2. Care impresionează prin ceva fără asemănare; minunat.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: consternant, năucitor, stupefiant, surprinzător, uluitor, frapant, izbitor, șocant, (livr.) sesizant, amețitor, (pop.) zăpăcitor, (fig.) nebun, extraordinar (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie: a uimi + suf. -tor (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.