UMILINȚĂ, umilințe, substantiv feminin 1. v. a (se) umili; 2. Atitudine a celui umil; sentiment de inferioritate; 3. Comportare respectuoasă şi umilă; supunere plină de stimă; smerenie; 4. Vorbă sau faptă care umileşte.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: înjosire, jignire, smerenie, (înv.) smericiune, smerire, (fam.) spăseală, spăsenie, plecare, supunere, (livr.) obsecviozitate, (înv.) plecat, umiliațiune, umilitate (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie: a (se) umili + suf. -inţă (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.