Cum se pronunță: unison

  • Denisa Fratila
  • U

UNISON, substantiv neutru 1. Sunet unic produs de mai multe voci sau instrumente; ansamblu de sunete produse simultan de mai multe voci sau instrumente; 2. (fig.) Concordanţă perfectă; acord deplin.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: unisson; limba latină: unisonus (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.
Tagged: