UNIVERS, universuri, substantiv neutru 1. Ansamblu de fiinţe şi lucruri, manifestate în diverse forme de existenţă şi infinite în timp şi în spaţiu; 2. Suprafaţă a globului pământesc; 3. Totalitate a oamenilor care locuiesc pe globul pământesc; 4. Ansamblu al corpurilor cereşti, privit ca un sistem unic, infinit în timp și în spațiu.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: cosmos, lume, macrocosm, natură (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: univers; limba latină: universum (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.