URBAN, -Ă, urbani, -e, adjectiv 1. Care ţine de urbe; propriu urbei; de oraş; orăşenesc; citadin; 2. Care denotă politeţe rafinată; caracterizat prin urbanitate.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: orășenesc, (livr.) citadin, (înv. și reg.) târgoveț, binecrescut, civilizat, manierat, politicos (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: urbain; limba latină: urbanus (DEX ’09).
