URIC, urice, substantiv neutru 1. (în Moldova medievală) Proprietate funciară feudală, care se transmitea prin moştenire; 2. Carte domnească de proprietate ereditară; carte de danie.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba maghiară: örök (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.