URLET, urlete, substantiv neutru 1. Sunet prelung şi răsunător (scos, mai ales, de animale); 2. (peior.) Vorbire răstită; 3. (peior.) Interpretare nearmonioasă a unei melodii.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: răcnet, strigăt, țipăt, zbierătură, zbieret, (rar) strigare, strigătură, țipătură, (înv. și reg.) răcnitură (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: a urla + suf. -et (DEX ’09).
