A URMA, urmez, verb 1. şi fig. (fiinţe) A însoţi mergând în urmă; 2. (indici ai direcţiei) A ţine fără abatere; 3. (indicaţii, recomandări, sfaturi) A respecta, având ca orientare; 4. (în îmbinări cu substantive care indică un domeniu sau o formă de învăţământ) A frecventa; 5. A duce mai departe un lucru început; 6. A avea loc, a se produce, a se îndeplini (după …).
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (înv.) a sledi, însoți, perinda, continua, trebui, a se înșira, a se înșirui, a se rândui, a se succeda, studia, frecventa, rezulta, decurge, conforma, respecta (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: din urmă (DEX ’09).
