URUIOC, uruioace, substantiv neutru: Totalitate a firelor de urzeală de la capătul pânzei, care rămân pe stative după tăierea acesteia.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: piedin (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba ucraineană: uriok, urivok (DEX ’09).
