A SUCCEDA, succed 1. Vb. intranz. A urma înlocuind (în timp sau în spațiu). Ziua succedă nopții. 2. Vb. tranz. pop.A substitui în timp (preluând obligațiile). A-l ~ pe președinte. Din fr. succéder, lat. succedere.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză succéder. (DEX ’09
