SUCITOR sucitoare: substantiv neutru. 1) Unealtă de bucătărie sub formă de băț neted, folosită la întinderea și la subțierea foii de aluat. 2) (la ferăstrăul cu ramă) Dispozitiv care, prin sucire, slăbește sau întinde pânza de tăiat; cordar. Din sl. sucon + suf. ~tor.
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă sucon. (DEX ’09)
