ADMITE, admit, verb III. Tranz. A primi ca bun, a considera ca adevărat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a îngădui, a permite. A da curs favorabil unei cereri. A primi un solicitator, a accepta un candidat.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: admettre și admittere (DEX ’09).
