A

AJUTOR, -OARE, ajutori, -oare, s.m. şi f., s.n. 1. S.m şi f. Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secondând-o şi subordonându-i-se). 2. S.n. Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistență acordată cuiva; ajutorinţă. Expr. A fi de (sau a veni, a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos […]

AJUTĂTOR, -OARE, ajutători, -oare, adjectiv Care ajută; auxiliar. Sursa: DEX ’09

AJUTARE, ajutări, substantiv feminin Actiunea de a (se) ajuta şi rezultatul ei. Sursa: DEX ’09

AJUTAJ, ajutaje, substantiv neutru (Tehn.) Tub scurt, executat astfel încât curgerea fluidelor să se producă în fiecare secțiune la presiunile sau la vitezele dorite; duză (1). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ajoutage (DEX ’09).

AJUSTOR, -OARE, ajustori, -oare, substantiv masculin și feminin Muncitor calificat care execută operații de ajustare. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ajustøur (DEX ’09).

AJUSTARE, ajustări, substantiv feminin Acţiunea de a ajusta. Sursa: DEX ’09

AJUSTAJ substantiv neutru (Tehn.) Relaţie între dimensiunile a două piese care se asamblează prin întrepătrundere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ajustage (DEX ’09).

AJUSTABIL, -A, ajustabili, -e, adjectiv Care poate fi ajustat. Sursa: DEX ’09

AJURAT, -A, ajurați, -te, adjectiv Care are ajur, împodobit cu ajur. – V. ajura. Sursa: DEX ’09

AJURARE, ajurări, substantiv feminin Acțiunea de a ajura. Sursa: DEX ’09