ADUCE, aduc, verb III. 1. Tranz. A lua cu sine un lucru şi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). Expr. Ce vânt te-aduce? se spune cuiva care a venit pe neaşteptate. 2. Tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său. A da unui lucru o anumită mişcare sau direcţie. Expr. A o aduce bine (din condei) = a vorbi sau a scrie cu dibăcie; a se dovedi abil, diplomat într-o anumită împrejurare. A aduce vorba de (sau despre) ceva = a îndrepta discuţia asupra unui obiect, a pomeni despre… 3. Tranz. A produce, a procura, a pricinui, a cauza. 4. Tranz. A face să ajungă într-o anumită situaţie, stare. 5. Intranz. A semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva. 6. Tranz. şi refl. (În loc. vb.) A(-şi) aduce aminte = a(-si) aminti.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: adducere (DEX ’09).
