ADVERB, adverbe, substantiv neutru Parte de vorbire, în general neflexibilă, care determină sensul unui verb, al unui adjectiv sau al altui adverb, arătând locul, timpul, modul, cauza sau scopul.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: adverbe și adverbium (DEX ’09).
