AER, aere, substantiv neutru (Bis.) 1. Bucată de stofă sau de pânză, de obicei pictată sau ţesută cu imaginea lui Hristos mort, cu care se acoperă vasele liturgice. 2. Epitaf (2).

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba neogreacă: aër (DEX ’09).

Autori

  • Bambu Raul
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.