AFON, -A, afoni, -e, adjectiv, substantiv masculin şi feminin 1. (Persoană) care suferă de afonie (Persoană) care nu poate cânta corect, care nu are voce. 2. (Lingv.; la f.) (Consoană) surdă.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: aphone (DEX ’09).

Autori

  • Bambu Raul
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.