VESEL, -Ă, veseli, -e, adjectiv 1. (despre persoane) Care este bine dispus; care este plin de voie bună; voios; jovial; bucuros; 2. şi adverbial (despre manifestările oamenilor) Care manifestă voioşie, bună dispoziţie, voie bună; voios; jovial; bucuros; 3. Care înveselește.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă: veselu (DEX ’09).

