VICIU, vicii, substantiv neutru 1. Imperfecţiune gravă care face ca un lucru să nu corespundă modelului său ideal sau destinaţiei sale; 2. Obişnuinţă anormală nedirijată de voinţă şi de raţiune.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: defect, patimă, nărav, pasiune, (fam.) boală (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: vice; limba latină: vitium; limba italiană: vizio (DEX ’09).
