VIZOR, vizoare, substantiv neutru 1. Piesă (la unele aparate optice) care permite orientarea cu precizie spre obiectul care trebuie observat; 2. Dispozitiv optic circular de dimensiuni mici, montat într-o uşă pentru a permite să se vadă din interior spre exterior; vizetă; vizieră.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: viseur (DEX ’09).
