VOLUNTAR, -Ă, voluntari, -e, adjectiv 1. (despre persoane) Care acţionează de bună voie, din proprie iniţiativă; 2. Care îşi impune voinţa; autoritar; 3. (despre acţiuni) Care se face fără constrângere.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: voluntarius; limba franceză: volontiare; limba italiană: volontarie (DEX ’09).

