VOLUNTAR, -Ă, voluntari, -e, substantiv masculin și feminin 1. Persoană care cere singură să facă serviciul militar, fără a avea această obligaţie; 2. Persoană care se oferă să facă ceva dezinteresat.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: voluntarius; limba franceză: volontiare; limba italiană: volontarie (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.