MANDAT, mandate, substantiv neutru 1. Misiune acordată cuiva de o persoană pentru a acţiona în numele ei; 2. Document care certifică o astfel de misiune; 3. Dispoziţie emisă de o autoritate sau de o persoană oficială spre a fi îndeplinită de cei vizaţi.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: mandat (DEX ’09).
