MAROCHIN, marochine, substantiv neutru 1. (la singular) Piele subţire şi fină de capră (mai rar de oaie), tăbăcită cu extracte vegetale şi folosită la confecţionarea unor articole de galanterie şi de încălţăminte; saftian; 2. Obiect din marochin.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: maroquin; limba italiană: marochino (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.