AJUR, ajururi, substantiv neutru 1. Broderie pe o ţesătură obţinută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură. 2. Tricou cu găurele obtinute în timpul tricotării. 3. (Arhit.) Ornament perforat care permite pătrunderea luminii.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: ajour (DEX ’09).
