ALAMAN, -A, alamani, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Numele unor triburi germanice care au trăit (în sec. III-VI) în regiunea Rinului; (şi la sg.) persoană care făcea parte din aceste triburi. 2. Adj. Care apartine alamanilor (1), privitor la alamani.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limbile franceză și germană: alemanne și alamans (DEX ’09).

Autori