nărăvaș, -ă, -i, -e 1) (mai ales despre cai) care se supune cu greu omului; cu nărav; nărăvit 2) fig. (despre oameni) care are apucături rele; cu arţag; arţăgos; buclucaş; scandalagiu; certăreţ; gâlcevitor. Sursă DEX09
Etimologie
Cuvânt provenit din nărav + suf. ~aş, sursă DEX09
