Cum se pronunță: sârbă
SÂRBĂ, sârbe, substantiv feminin 1) mai ales art. Dans popular executat într-un tempo foarte vioi, mai ales, în cerc, dansatorii ținându-se de umeri. ~a fetelor....
Cum se pronunță: sârb II
SÂRB, sârbă, (~i,~e) Care aparține Serbiei sau populației ei; din Serbia. Din sb. srb. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba sârbă srb. (DEX...
Cum se pronunță: sârb I
SÂRB I, sârbă, (~i,~e) substantiv masculin și feminin Persoană care face parte din populația de bază a Serbiei sau este originară din Serbia. Din sb. srb....
Cum se pronunță: sânziana
SÂNZIANA, sânziene, substantiv feminin care înseamnă 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze liniare, subțiri, și cu flori galbene, aromate, grupate...
Cum se pronunță: sângeros
SÂNGEROS, sângeroasă (~oși, ~oase) 1) Care se caracterizează prin vărsări de sânge. 2) (despre ochi) Care este injectat cu sânge. 3) (despre răni, plăgi...
Cum se pronunță: sângeriu
SÂNGERIU, sângerie, (~i) pop. Care este de culoarea sângelui; roșu. Din lat. sanguinare + suf. ~iu. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină...
Cum se pronunță: sângerând
SÂNGERÂND, sângerândă (~zi, ~de) Care sângerează. Rană sângerândă. Din lat. sanguinare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sanguinare....
Cum se pronunță: sângerat
SÂNGERAT, sângerată, (~ți, ~te) 1) verb A SÂNGERA. 2) (despre ochi) Care este roșu (ca de sânge); injectat; congestionat. 3) (despre îmbrăcăminte și...
Cum se pronunță: sânger
SÂNGER, sângeri, substantiv masculin, care înseamnă Arbust înalt, cu ramuri purpurii, cu flori albe și fructe negre, ce crește pe la margini de păduri (uneori...
Cum se pronunță: a se scârnăvi
A SE SCÂRNĂVI, mă scârnăvesc, vb. intranz. 1) A deveni scârnav; a se spurca. 2) A evacua excrementele; a defeca; a excreta; a se spurca. 3) fig. A face schimb...
Cum se pronunță: a se scobi
A SE SCOBI, mă scobesc, vb intranz. A căuta insistent; a scotoci. ~ în buzunare. ◊ ~ în nas (sau în dinți) a-și curăța nasul (sau dinții). Din sl. skoba....
Cum se pronunță: a se scâlcia
A SE SCÂLCIA, pers. 3 se ~ează, vb. intranz. (mai ales despre încălțăminte) A-și pierde forma inițială (prin întrebuințare îndelungată sau neglijentă);...
