Cum se pronunță: sulițaș
SULIȚAȘ, sulițași: substantiv masculin, 1) ist. Ostaș dintr-un regiment înarmat cu suliți; lăncier. 2) Sportiv care practică aruncarea suliței. Din sl....
Cum se pronunță: sulimeneală
SULIMENEALĂ, sulimeneli: substantiv feminin, înv. Produs cosmetic care se aplica, în special, pe față pentru a-i modifica aspectul natural; fard. Din sülümen...
Cum se pronunță: suliman
SULIMAN, sulimanuri: substantiv neutru, înv. Produs cosmetic pentru colorat fața și buzele; fard. Din turc. sülümen. Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: sulfuros
SULFUROS, sulfuroasă (sulfuroși, sulfuroase): adj., 1) Care conține sulf dizolvat; cu sulf dizolvat. Apă ~oasă. 2) Care ține de grupul compușilor oxigenați...
Cum se pronunță: suflare
SUFLARE, suflări: substantiv feminin, 1) v. A SUFLA. 2) v. A RĂSUFLA. ◊ A-și reține ~area a întrerupe respirația. A i se tăia cuiva ~area a i se opri cuiva...
Cum se pronunță: suflai
SUFLAI, suflaiuri: substantiv neutru, 1) Țeavă metalică prin care se suflă un curent de aer pentru a face ca o flacără să ardă mai viu. 2) Instalație specială...
Cum se pronunță: sufixoid
SUFIXOID, sufixoide: substantiv neutru, Element de compunere sau cuvânt folosit ca sufix la formarea unor termeni științifici și tehnici. Din fr. suffixoïde....
Cum se pronunță: sufixal
SUFIXAL, sufixală (sufixali, sufixale): adj., Care ține de sufix; propriu sufixului. Din lat. suffixus + suf. ~al. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină...
Cum se pronunță: sufix
SUFIX, sufixe: substantiv neutru, Afix care, adăugat după rădăcina sau după tema unui cuvânt, formează un derivat cu sens nou. ~ lexical. ~ gramatical. Din...
Cum se pronunță: suferință
SUFERINȚĂ suferințe: substantiv feminin, Senzație de durere (fizică sau morală). . Din lat. sufferre + suf. ~ință. Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: a sulimeni
A SULIMENI, sulimenesc: vb tranz. înv. A da cu sulimeneală; a farda; a rumeni. Din turc. sülümen. Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă sülümen. (DEX...
Cum se pronunță: a sufla
A SUFLA, suflu: 1. Vb. intranz. 1) A expira cu putere; a elimina forțat aerul. ~ în ceai. ~ în foc. ◊ A-i ~ cuiva în borș (sau ~ în borșul cuiva) a se amesteca...
