Cum se pronunță: slugar
SLUGAR ~ă (~i, ~e) rar., adj., (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește umilință; lipsit de demnitate; servil; slugarnic. Din sl. sluga...
Cum se pronunță: slovenește
SLOVENEȘTE adv. 1) În felul slovenilor; cum obișnuiesc slovenii. 2) În limba slovenă. A vorbi ~. Din fr. slovene + suf. ~ește. Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: a slugărnici
A SLUGĂRNICI~esc 1. vb. intranz. 1) A munci ca slugă (la un stăpân); a fi slugă; a argăți. 2) A fi slugarnic; a manifesta slugărnicie. 2. tranz. (persoane)...
Cum se pronunță: a slugări
A SLUGĂRI ~esc, verb A SLUGĂRNICI. Din sl. sluga slugă + suf. ~ări Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă sluga. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: spartan II
SPARTAN II ~ă (~i, ~e) ist. Adj., 1) Care aparținea orașului Sparta sau populației lui; din Sparta. 2) fig. Care se caracterizează prin disciplină și restricții...
Cum se pronunță: spartan I
SPARTAN I ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) ist. Persoană care făcea parte din populația orașului Sparta. 2) fig. Persoană care îndură lipsuri de bună voie. Din...
Cum se pronunță: spartachiadă
SPARTACHIADĂ ~e substantiv feminin, Competiție sportivă de masă care se organizează periodic, cuprinzând mai multe probe sportive. . Din rus. spartakiada....
Cum se pronunță: spart
SPART ~tă (~ți, ~te) înv. (despre oștiri) adj., 1) Care este împrăștiat. 2) (despre obiecte) Care este prefăcut în cioburi; sfărâmat; crăpat. Din lat....
Cum se pronunță: spargheț
SPARGHEȚ ~uri substantiv neutru, Construcție din piloni de lemn și bare de solidarizare, așezată la picioarele unui pod pentru a-l feri de loviturile sloiurilor...
Cum se pronunță: spargere
SPARGERE ~i substantiv feminin, 1) v. A SPARGE. 2) Furt săvârșit prin forțarea unei încuietori. Din lat. spargere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină...
Cum se pronunță: sparcetă
SPARCETĂ ~e substantiv feminin, Plantă erbacee furajeră, cu frunze compuse din mai multe perechi de fiole alungite și cu flori roșii-trandafirii. Din fr. esparcette....
Cum se pronunță: sparanghel
SPARANGHEL substantiv masculin, Plantă erbacee legumicolă, cu rădăcini cărnose și frunze mici, cultivată pentru ramurile folosite în alimentație. Din ngr....
