Cum se pronunță: sonoritate
SONORITATE ~ăți substantiv feminin, Caracter sonor. Din fr. sonorité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sonorité. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: a sonoriza
A SONORIZA~ez, vb. tranz. A face să fie sonor; a imprima caracter sonor. Din fr. sonoriser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sonoriser. (sursa...
Cum se pronunță: sosit
SOSIT substantiv neutru, v. A SOSI. ◊ Bun ~! formulă folosită pentru a saluta pe cei care sosesc. Din ngr. sóso. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă...
Cum se pronunță: sosieră
SOSIERĂ ~e substantiv feminin, Vas special în care se servește sosul la masă. Din fr. sauciere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sauciere. (sursa...
Cum se pronunță: sos
SOS ~uri substantiv neutru, Preparat culinar din făină, ceapă prăjită, apă și condimente, cu care se pregătesc ori care însoțesc unele mâncăruri. ~ alb....
Cum se pronunță: sorț
SORȚ ~i substantiv masculin, mai ales la pl. Mod de alegere, realizat prin aruncarea zarurilor, prin tragerea unor bilete etc. astfel, încât rolul decisiv revine...
Cum se pronunță: sortuitor
SORTUITOR ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, pop. v. SORTATOR II. Orig necun. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută. (sursa DEX ’09)...
Cum se pronunță: sortiment
SORTIMENT ~e substantiv neutru, Totalitate a mărfurilor de același fel. Din germ. Sortiment. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană Sortiment. (sursa...
Cum se pronunță: sortator I
SORTATOR I ~oare substantiv neutru, Mașină pentru sortare; mașină de sortat. Din germ. Sortieren + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană...
Cum se pronunță: sortator II
SORTATOR II ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Muncitor specializat în operații de sortare. Din germ. Sortieren + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: sort
SORT ~uri substantiv neutru, 1) Categorie de produse sau de mărfuri; calitate. 2) pop. Soi de plante; specie. ~uri de viță de vie. Din fr. sorte. Etimologie:...
Cum se pronunță: soroc
SOROC ~oace substantiv neutru, 1) Dată fixată pentru efectuarea unui lucru, a unei acțiuni sau pentru achitarea unei datorii; termen. 2) (în practica religioasă)...
