Cum se pronunță: sedilă
SEDILĂ ~e substantiv feminin, Semn diacritic în formă de virgulă, pus sub o consoană, pentru a-i modifica valoarea. . Din fr. cédille. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: sedentarism
SEDENTARISM substantiv neutru, 1) Stare în care se află o populație sedentară. 2) Mod de trai lipsit de mișcare; viață sedentară. Din fr. sédontaire + suf....
Cum se pronunță: sedentar
SEDENTAR ~ă (~i, ~e) 1)adj., (despre persoane) Care obișnuiește să stea mai mult timp într-un loc; care stă mai mult acasă. 2) (despre ocupații) Care se...
Cum se pronunță: sedativ
SEDATIV ~e substantiv neutru, și adjectival Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitațiile psihice; calmant; analgezic. Din fr. sédatif....
Cum se pronunță: secvențial
SECVENȚIAL ~ă ( ~i, ~e)adj., Care ține de secvență; propriu secvenței. Din fr. séquential. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză séquential. (DEX...
Cum se pronunță: secvență
SECVENȚĂ ~e substantiv feminin, 1) Serie de fapte care se succedă într-o anumită ordine și formează un tot unitar. 2) Serie de imagini care formează un episod...
Cum se pronunță: securitate
SECURITATE substantiv feminin, 1) Situație fără pericol; lipsă de primejdie; siguranță. 2) Organ de stat care are ca sarcină apărarea organizării politice...
Cum se pronunță: securit
SECURIT ~e substantiv neutru, Sticlă cu rezistență mărită, folosită pentru parbrize și ferestre la autovehicule. Din germ. Sekurit. Etimologie: Cuvânt provenit...
Cum se pronunță: securist
SECURIST ~ști substantiv masculin, Persoană care își desfășoară activitatea în cadrul securității de stat. Din lat. securitas + suf. ~ist. Etimologie:...
Cum se pronunță: regretabil
REGRETABIL, -Ă, regretabili, -e, adjectiv: (despre acţiuni, fapte etc.) Care provoacă regrete; în stare să producă un regret. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
Cum se pronunță: regret
REGRET, regrete, substantiv neutru: Părere de rău cauzată de o nereuşită sau de săvârşirea unei fapte reprobabile; remuşcare; căinţă. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: regresiv
REGRESIV, -Ă, regresivi, -e, adjectiv: Care constituie un regres; care vine în contradicţie cu progresul; care tinde spre o stare depăşită. Sursa: DEX ’09...
