Cum se pronunță: răritură
RĂRITURĂ, rărituri, substantiv feminin 1. Loc liber rămas între obiecte aşezate rar; 2. Defect sau uzură a unei ţesături care este într-un loc mai rară....
Cum se pronunță: răriș
RĂRIȘ, rărișuri, substantiv neutru: Pădure sau porţiune de pădure cu copacii rari; rarişte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rar + suf. -iş (DEX ’09)....
Cum se pronunță: răpitor
RĂPITOR, -OARE, răpitori, -oare, adjectiv 1. Care răpeşte; 2. (despre persoane) Care caută să se îmbogăţească răpind; lacom de agoniseală; rapace; 3....
Cum se pronunță: răpitoare
RĂPITOARE, răpitoare, substantiv feminin 1. (la plural) Ordin de păsări de talie mare, cu cioc gros şi încovoiat, care se hrănesc cu alte păsări şi cu...
Cum se pronunță: răpciune
RĂPCIUNE, substantiv feminin: (pop.) A noua lună a anului; septembrie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09)....
Cum se pronunță: răpciugos
RĂPCIUGOS, -OASĂ, răpciugoși, -oase, adjectiv (despre animale) 1. Care suferă de răpciugă; cu răpciugă; morvos; 2. (fig.) Care este slab, neîngrijit. Sursa:...
Cum se pronunță: răpciugă
RĂPCIUGĂ, substantiv feminin 1. Boală contagioasă a unor animale (cai, măgari, catâri etc.), transmisibilă şi omului, care se manifestă prin ulceraţii,...
Cum se pronunță: răpănos
RĂPĂNOS, -OASĂ, răpănoși, -oase, adjectiv (și substantiv) 1. Care suferă de rapăn; 2. Care are rapăn. Sursa: DEX ’09 Etimologie: rapăn + suf. -os...
Cum se pronunță: răpăitor
RĂPĂITOR, -OARE, răpăitori, -oare, adjectiv: (rar) Care răpăie; care produce răpăituri. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a răpăi + suf. -tor (DEX ’09)....
Cum se pronunță: rămuros
RĂMUROS, -OASĂ, rămuroși, -oase, adjectiv: Care are (multe) ramuri; cu (multe) ramuri; ramificat; crengos. Sursa: DEX ’09 Etimologie: ramură + suf. -os...
Cum se pronunță: rămuriș
RĂMURIȘ, rămurișuri, substantiv neutru 1. Totalitate a ramurilor unui arbore; 2. Mulţime de ramuri. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (rar) rămuriște (Sursă:...
Cum se pronunță: rămășiță
RĂMĂȘIȚĂ, rămășițe, substantiv feminin 1. Parte de ceva rămasă neconsumată sau neutilizată; 2. (la plural) Parte a ceea ce s-a mai păstrat din ceva,...
