Cum se pronunță: marinată
MARINATĂ, marinate, substantiv feminin 1. Sos preparat din oţet, untdelemn şi diferite condimente; 2. Fel de mâncare pregătită din carne sau peşte, ţinut...
Cum se pronunță: marinar
MARINAR, marinari, substantiv masculin 1. Persoană care face parte din echipajul unei nave maritime; matelot; 2. Persoană care îşi face serviciul militar la...
Cum se pronunță: marin
MARIN, -Ă, marini, -e, adjectiv 1. Care ţine de mare; propriu mării; 2. (despre picturi) Care reprezintă marea; reprezentând un peisaj de mare. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: margine
MARGINE, margini, substantiv feminin 1. Parte extremă a unei suprafeţe; capăt; extremă; 2. Frontieră, granță; 3. (fig.) Limită până la care se poate admite...
Cum se pronunță: marginalia
MARGINALIA, substantiv neutru: Comentariu făcut pe marginea unui text tipărit (sau a unui manuscris); notă marginală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: marginal
MARGINAL, -Ă, marginali, -e, adjectiv 1. Care se află la margine; situat la margine; 2. (despre note, observaţii, comentarii) Care este scris pe marginea unui...
Cum se pronunță: a se marghioli
A SE MARGHIOLI, mă marghiolesc, verb: (înv., reg.) A face fasoane; a se fasoni; a se sclifosi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din marghiol (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a marmora
A MARMORA, marmorez, verb: (materiale) A face să capete aspect de marmură; a face să fie ca de marmură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din marmură (DEX ’09)....
Cum se pronunță: a marina
A MARINA, marinez, verb: (alimente) A prepara cu un sos special condimentat (pentru a da un gust bun sau pentru a conserva). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: a marginaliza
A MARGINALIZA, marginalizez, verb 1. A face să se marginalizeze; 2. (persoane) A desconsidera neglijând în mod voit; 3. (refl.) A se situa la marginea unui obiect,...
Cum se pronunță: marghioleală
MARGHIOLEALĂ, marghioleli, substantiv feminin: (înv., reg.) Cochetărie exagerată; sclifoseală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: a marghioli + suf. -eală (DEX...
Cum se pronunță: marghiol
MARGHIOL, -OALĂ, marghioli, -oale, adjectiv: (înv., reg.) Care manifestă agerime şi deşteptăciune; isteţ. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ager, arătos, chipeș,...
