Cum se pronunță: epiu
EPIU, epiuri, substantiv neutru: Dig de piatră sau de nuiele construit împotriva eroziunii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:...
Cum se pronunță: epizootie
EPIZOOTIE, epizootii, substantiv feminin: Răspândire în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (med. vet.)...
Cum se pronunță: epizootologie
EPIZOOTOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a medicinei veterinare, care se ocupă cu studiul epidemiilor la animale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: epizootie +...
Cum se pronunță: epocă
EPOCĂ, epoci, substantiv feminin 1. Perioadă de timp din dezvoltarea istorică a omenirii sau a universului, marcată de anumite evenimente importante sau caracterizată...
Cum se pronunță: epocal
EPOCAL, -Ă, epocali, -e, adjectiv 1. Care ţine de o epocă; care constituie o epocă; 2. Care este de importanţă deosebită; cu rezonanţă mare. Sursa: DEX...
Cum se pronunță: epolet
EPOLET, epoleți, substantiv masculin: Fâşie de stofă prinsă pe umerii uniformelor militare, pe care se indică gradul şi genul de arme. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: eponj
EPONJ, substantiv neutru: Ţesătură moale cu fire buclate din care se fac prosoape şi unele obiecte de îmbrăcăminte. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: epopee
EPOPEE, epopei, substantiv feminin 1. Poem epic de mari proporţii, în care se relatează fapte de eroism (legendare sau istorice) de o deosebită importanţă...
Cum se pronunță: epos
EPOS, eposuri, substantiv neutru 1. Ansamblu de motive epice majore proprii unei culturi; 2. Poem epic în versuri, de mari proporţii, în care se povestesc fapte...
Cum se pronunță: eprubetă
EPRUBETĂ, eprubete, substantiv feminin: Vas de sticlă în formă de tub, închis la un capăt, folosit în laboratoare pentru experienţe. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: epruvetă
EPRUVETĂ, epruvete, substantiv feminin: Obiect de probă supus unor încercări în vederea determinării proprietăţii materialului respectiv. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: episod
EPISOD, episoade, substantiv neutru 1. Acţiune secundară într-o operă artistică (film, piesă, roman etc.) menită să varieze expunerea; 2. Întâmplare de...
