Cum se pronunță: remuneratoriu
REMUNERATORIU, -E, remuneratorii, adjectiv (rar) 1. Care remunerează; 2. Care este bine remunerat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:...
Cum se pronunță: remunerație
REMUNERAȚIE, remunerații, substantiv feminin: Plată în bani acor-dată unui angajat pentru prestarea unei munci; salariu, retribuţie; leafă. Sursa: DEX ’09...
Cum se pronunță: remorcher
REMORCHER, remorchere, substantiv neutru: Navă autopropulsată, folosită la remorcarea ambarcaţiilor fără propulsie proprie. Sursa: DEX ’09 Etimologie:...
Cum se pronunță: ren
REN, reni, substantiv masculin: Mamifer rumegător, de talie mare (asemănător cu cerbul), care trăieşte în regiunile nordice şi care este crescut pentru carne,...
Cum se pronunță: remorcă
REMORCĂ, remorci, substantiv feminin 1. Vehicul fără autopropulsie, remorcat de un altul autopropulsat şi destinat transportului de persoane sau de mărfuri;...
Cum se pronunță: remontoar
REMONTOAR, remontoare, substantiv neutru: Mecanism cu ajutorul căruia se întoarce arcul unui ceasornic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: remontant
REMONTANT, -Ă, remontanți, -te, adjectiv 1. (despre substanţe, medicamente, factori etc.) Care remontează; care restabileşte forţele fizice; care redă energie;...
Cum se pronunță: remontă
REMONTĂ, remonte, substantiv feminin (înv.) 1. Cal tânăr, procurat pentru armată; 2. Serviciu militar care se ocupa cu achiziţionarea cailor pentru armată....
Cum se pronunță: remizier
REMIZIER, -Ă, remizieri, -e, substantiv masculin și feminin: Lucrător comercial plătit prin remiză. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: remiză
REMIZĂ, remize, substantiv feminin 1. (la şah) Situaţie în care partenerii consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate; 2. (în comerţ) Remuneraţie...
Cum se pronunță: remitent
REMITENT, -Ă, remitenți, -te, I. adjectiv 1. (despre boli) Care slăbeşte din intensitate la anumite intervale de timp; 2. Care poate fi remis; II. substantiv...
Cum se pronunță: reminiscență
REMINISCENȚĂ, reminiscențe, substantiv feminin 1. Amintire vagă, imprecisă a unor fapte aproape dispărute din memorie; 2. Urma materială, abia perceptibilă,...
