Cum se pronunță: francez
FRANCEZ, -Ă, francezi, -e, substantiv masculin și feminin: Persoană care face parte din populaţia de bază a Franţei sau este originară din Franţa. Sursa:...
Cum se pronunță: francez II
FRANCEZ, -Ă, francezi, -e, adjectiv: Care aparţine Franţei sau populaţiei ei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: francese;...
Cum se pronunță: franceză
FRANCEZĂ, substantiv feminin: Limba francezilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană: francese; limba franceză: français (DEX...
Cum se pronunță: franchețe
FRANCHEȚE, substantiv feminin: Caracter franc. Sursa: DEX ’09 Sinonime: cinste, sinceritate (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba...
Cum se pronunță: francmason
FRANCMASON, francmasoni, substantiv masculin: Membru al organizaţiei francmasonice. Sursa: DEX ’09 Sinonime: mason (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: franzelărie
FRANZELĂRIE, franzelării, substantiv feminin 1. Magazin în care se vând franzele; 2. Secţie specială (pe lângă o întreprindere de panificaţie) unde se...
Cum se pronunță: a freca
A FRECA, frec, verb 1. (despre obiecte ce vin în contact unul cu altul) A apăsa făcând mişcări; 2. (despre alimente) A amesteca îndelung, apăsând (prefăcând...
Cum se pronunță: frecare
FRECARE, frecări, substantiv feminin: Acțiunea de a (se) freca. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (fiz.) fricțiune, roadere, fricționare (Sursă: Sinonime 2002)....
Cum se pronunță: frecat
FRECAT, -Ă, frecați, -te, adjectiv: (despre unele alimente) Care este amestecat până devine o pastă omogenă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: făcăluit (Sursă:...
Cum se pronunță: frecătură
FRECĂTURĂ, frecături, substantiv feminin 1. Rană mică produsă prin frecare; 2. (mai ales la plural) fig. Neînţelegere între două sau mai multe persoane....
Cum se pronunță: frecăței
FRECĂȚEI, substantiv masculin: Preparat culinar din aluat nedospit, făcut în bucăţi mici (prin frecare în palme sau fiind trecut prin răzătoare) şi fiert...
Cum se pronunță: frecuș
FRECUȘ, frecușuri, substantiv neutru 1. v. a freca; 2. Critică aspră; 3. (la plural) Neînţelegeri în sânul unui grup de persoane. Sursa: DEX ’09 Sinonime:...
