Cum se pronunță: a scânci
A SCÂNCI, scâncesc, vb. intranz. 1) (mai ales despre copii) A plânge prefăcut, fără lacrimi, cu glas înăbușit. 2) (despre câini) A scoate repetat sunete...
Cum se pronunță: scâncet
SCÂNCET, scâncete, substantiv neutru, Sunet jalnic întretăiat emis de unele ființe.Din sl. skyčati + suf. ~et. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt provenit din...
Cum se pronunță: a scâlcia
A SCÂLCIA, scâlciez, vb. tranz. 1) A face să se scâlcieze; a scrombăi. 2) fig. (cuvinte) A denatura încălcând grav corectitudinea firească; a poci; a stâlci;...
Cum se pronunță: scăzător
SCĂZĂTOR, scăzători, substantiv masculine, mat., care înseamnă Al doilea termen al operației de scădere care urmează a fi scăzut din primul termen, numit...
Cum se pronunță: a se scărpina
A SE SCĂRPINA, mă scarpin, intranz., fig. rar A face (concomitent) schimb de bătăi sau de ocări (cu cineva). /<lat. scarpinare. Sursa DEX 09. Etimologie:...
Cum se pronunță: a scărpina
A SCĂRPINA, scarpin, vb. tranz., care înseamnă 1) (părțile corpului) A freca cu unghiile sau cu un obiect (pentru a înlătura senzația de mâncărime). 2)...
Cum se pronunță: scărmăneală
SCĂRMĂNEALĂ, scărmăneli, substantiv feminin, care înseamnă A mânca scărmăneală – a fi bătut. Din lat. excarminare + suf. ~eală. Sursa DEX 09....
Cum se pronunță: scărmănător
SCĂRMĂNĂTOR, scărmănătoare, ( ~ori, ~oare ) substantive masculin și feminin, care înseamnă Muncitor specializat în operații de scărmănare a lânii sau...
Cum se pronunță: a se scărmăna
A SE SCĂRMĂNA, mă scarmăn, vb. intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi sau de ocări (cu cineva). Din lat. excarminare. Sursa DEX 09. Etimologie: Cuvânt...
Cum se pronunță: scărmănătoare
SCĂRMĂNĂTOARE, scărmănători, substantiv feminin, care înseamnă Unealtă sau instalație pentru scărmănat materiale fibroase. Din lat. excarminare + suf....
Cum se pronunță: a scărmăna
A SCĂRMĂNA, scarmăn, vb. tranz. 1) (lână sau alte materiale fibroase) A răsfira cu mâna sau cu mașina, înfoind (pentru a curăța de impurități și pentru...
Cum se pronunță: scăriță
SCĂRIȚĂ, scărițe, substantiv feminin. anat. (diminutiv de la scară) Unul dintre cele trei oase mici ale urechii mijlocii. Din lat scala + suf. ~iță. Sursa...
