AGREGARE, agregări, substantiv feminin Faptul de a se agrega; agregaţie. Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare dintre stările de consistență şi rezistenţă diferite sub care se pot prezenta substanțele. Sursa: DEX ’09
A
Cum se pronunță: agreement
AGREEMENT substantiv neutru Acord oficial. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: agreement (DEX ’09).
Cum se pronunță: a agrementa
AGREMENTA, agrementez, verb I. Tranz. A da culoare, relief, a înfrumuseţa (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: agrémenter (DEX ’09).
Cum se pronunță: a agrega
AGREGA, pers. 3 agregă, verb I. Refl. (Despre elemente) A se uni (într-un tot); a se alipi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: agréger și aggregare.(DEX ’09).
Cum se pronunță: a agrea
AGREA, agreez, verb I. Tranz. A vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva. A da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: agréer (DEX ’09).
Cum se pronunță: a agrava
AGRAVA, agravez, verb I. Refl. şi tranz. A (se) face mai grav, a (se) înrăutăţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină:aggraver și aggravare (DEX ’09).
Cum se pronunță: agreabil
AGREABIL, -A, agreabili, -e, adjectiv Plăcut, distractiv. (Despre oameni) Simpatic. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: agréable (DEX ’09).
Cum se pronunță: agravant
AGRAVANT, -A, agravanți, -te, adjectiv Care agravează, care înrăutăţeşte. Circumstanțe agravante = împrejurări care contribuie la mărirea vinii unui acuzat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limbile franceză și latină: aggravant și aggravans, -ntis(DEX ’09).
Cum se pronunță: agrarianism
AGRARIANISM substantiv neutru Tendință de a menține agricultura ca principală ramură a economiei; teorie economică opusă industrialismului, care acordă prioritate dezvoltării agriculturii. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: agrarian
AGRARIAN, -Ă, agrarieni, -e, adjectiv (Rar) Agrar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: agrarien (DEX ’09).

