ACROBATIC, -Ă, acrobatici, -ce, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. (Ca) de acrobati, privitor la acrobați sau la acrobaţie. 2. S.f. Arta de a face acrobații, arta acrobatului; acrobație (2). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acrobatique (DEX ’09).
A
Cum se pronunță: acrobat
ACROBAT, -A, acrobați, -te, substantiv masculin şi feminin Gimnast care execută exercitții de echilibristică. Fig. Persoană inconsecventă în comportare, în idei etc.; persoană care caută să epateze, să iasă din comun. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acrobate (DEX ’09).
Cum se pronunță: acriu
ACRIU, -IE, acrii, adj. (Rar) Cam acru; acrişor, acrut. – Acru² + suf. -iu. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acritură
ACRITURĂ, acrituri, substantiv feminin Aliment acru; (în special) murătură. Epitet dat unei persoane ursuze, morocănoase, rele. – Acri + suf. -tură. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acrit
ACRIT, -Ă, acriţi, -te, adjectiv 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru. Fig. (Despre oameni) Morocănos, ursuz, dificil. 2. (Despre alimente) Alterat, stricat. -V. acri. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acrișor
ACRIŞOR, -OARĂ, acrişori, -oare, adjectiv Diminutiv al lui acru. – Acru² + suf. -işor. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acriș
ACRIŞ substantiv neutru (Reg.) Zer înăcrit, jintiţă etc. întrebuințate la acrirea mâncării. – Acru²+ suf. -is. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acrire
ACRIRE, acriri, substantiv feminin Acţiunea de a (se) acri. Acrirea vinului = boală a vinului, provocată de bacterii acetice, care oțetesc vinul. – V. acri. Sursa: DEX ’09
Cum se pronunță: acrinie
ACRINIE substantiv feminin Lipsă de secreție sau de excreție a unei glande. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: acrinie (DEX ’09).
Cum se pronunță: a acroșa
ACROŞA, acroşez, verb I. Tranz. 1. A atârna, a agăța, a prinde. 2. (Sport) A opri, a intercepta mingea în aer. A opri, a intercepta pucul la hochei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: accrocher (DEX ’09).

