A

AEROFAGIE substantiv feminin Act reflex caracterizat prin înghițirea, odată cu saliva sau cu alimentele ingerate, a unei cantități mari de aer¹ (ducând la tulburări organice). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aérophagie (DEX ’09).

AEROELASTICITATE substantiv feminin Ramură a fizicii care studiază comportarea sistemelor elastice solide sub actiunea fortelor aerodinamice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aéroélasticité (DEX ’09).

AERODUCT, aeroducte, substativ neutru Conductă specială pentru introducerea aerului în încăperi, în instalații, subsoluri etc. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba engleză: air duct (DEX ’09).

AERODROM, aerodromuri, substantiv neutru Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea şi staționarea avioanelor, cuprinzând şi instalaţiile, asistenţa tehnică etc. necesare activității de zbor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aérodrome (DEX ’09).

AERODINĂ, aerodine, substantiv feminin Vehicul aerian mai greu decât aerul¹. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aérodyne (DEX ’09).

AERODINAMICITATE substantiv feminin Caracter aerodinamic. Sursa: DEX ’09

AERODINAMIC, -Ă, aerodinamici, -ce, substantiv feminin, adjectiv 1. S.f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul mişcării aerului¹ şi, în general, al gazelor, precum şi cu studiul mişcării corpurilor într-un mediu gazos. 2. Adj. Referitor la aerodinamică (1). (Despre vehicule) Care este astfel construit încât să întâmpine, în deplasare, o rezistenţă minimă din […]

AERODINAM, aerodinamuri substantiv neutru Tren automotor cu formă aerodinamică. Sursa: DEX ’09

AEROCOSMIC, -Ă, aerocosmici, -ce, adjectiv Aerospațial. Sursa: DEX ’09

AEROCOLIE substantiv feminin Acumulare de gaze în intestinul gros, care dă senzația de balonare a abdomenului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: aérocolie (DEX ’09).