B

BALAMUC, balamucuri, substantiv neutru 1. (pop.) Spital pentru alienaţi mintali; casă de nebuni; ospiciu; 2. (fig.) (fam.) Gălăgie mare, însoţită de dezordine. Sursa: DEX ’09 Sinonime: ospiciu, hărmălaie, dezordine, neorânduială, răvășeală, zăpăceală (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: nume propriu: Malamuc (DEX ’09).

BALAMA, balamale, substantiv feminin 1. Dispozitiv metalic constând din două plăci unite între ele, care, prinse respectiv de un cadru fix şi de un panou mobil, fac posibilă închiderea şi deschiderea panoului; ţâţână; 2. la plural (pop.) Legătură mobilă între două oase şi locul acestei legături; încheietură; articulaţie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: șarnieră, (pop.) țâțână, […]

BALALAICĂ, balalaici, substantiv feminin: Instrument muzical popular rusesc având o cutie de rezonanţă de formă triunghiulară şi trei coarde, care emit sunete prin ciupire. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: balalaika (DEX ’09).

BALADESC, baladescă, adjectiv: Care are caracter de baladă; în stil de baladă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: baladă + suf. -esc (DEX ’09).

BALADĂ, balade, substantiv feminin 1. Creaţie epică (populară sau cultă) în formă liberă sau în versuri, având ca subiect o acţiune eroică, un fapt istoric, o legendă etc.; 2. Creaţie muzicală cu caracter narativ care ilustrează textul unei asemenea creaţii epice. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ballade (DEX ’09).

BAL, baluri, substantiv neutru: (înv.) Pachet mare de mărfuri (mai ales de textile), ambalate în pânză sau în  hârtie; balot. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: balle (DEX ’09).

BAL, baluri, substantiv neutru: Petrecere publică cu dansuri, organizată, mai ales, seara sau noaptea. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: bal; limba italiană: ballo (DEX ’09).

BAIȚ, baițuri, substantiv neutru: Colorant folosit în tâmplărie, tăbăcărie, industria textilă etc. pentru a colora sau a curăţa suprafaţa unui obiect. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: Beize (DEX ’09).

BAIRAM, bairamuri, substantiv neutru 1. (nume generic) Două mari sărbători la musulmani; 2. (fam.) Petrecere mare; chef. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: bayram (DEX ’09).

BAIRAC, bairace, substantiv neutru 1. (înv.) Drapel de dimensiuni foarte mari, confecţionat din mătase; 2. (în Principatele Dunărene) Unitate militară (de voluntari) care servea sub acest drapel. Sursa: DEX ’09 Sinonime: steag (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: bairak (DEX ’09).