Cum se pronunță: cacao

cacao substantiv feminin 1. Sămânța arborelui de cacao, folosită în alimentație, mai ales la fabricarea ciocolatei și a unor băuturi hrănitoare.  2. Băutură preparată cu pulbere de cacao. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN DEX ’09 DLRLC DN Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cacao DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cacadu

cacadu, cacadu substantiv masculin 1. Papagal din Australia, cu penajul alb, care poartă pe cap un moț de pene viu colorate. MDN ’00 Sinonime: cacatoes Cuvânt provenit din limba germană: Kakadu MDN ’00

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cabrioletă

cabrioletă, cabriolete substantiv feminin 1. Trăsurică ușoară, cu două roți, trasă de obicei de un singur cal; brișcă. DEX ’09 DEX ’98 Sinonime: brișcă, tilbury, trăsurică, șaretă Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabriolet DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: a cabra

cabra, cabrez verb 1. (Despre unele patrupede, mai ales despre cai) A se ridica pe picioarele dinapoi.  2. A se încorda; a se ridica. DEX ’09 DEX ’98 DN sinonime: ridica încorda urca Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabrer DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cabotin

cabotin, cabotini substantiv masculin feminin 1. Actor mediocru care urmărește succese ușoare prin mijloace facile. 2. Fals, prefăcut, teatral. DEX ’09 DLRLC DN Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabotin DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cabotier

cabotier, cabotiere substantiv neutru 1. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă. DEX ’09 DEX ’98 DN Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabotier DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cabotaj

cabotaj, cabotaje substantiv neutru 1. Navigație comercială de-a lungul coastei; transport naval de mărfuri între porturi apropiate. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cabotage DEX ’09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cablu

cablu, cabluri substantiv neutru 1. Mănunchi de fire textile sau metalice răsucite, folosit la tracțiuni sau la ridicat greutăți. 2. Conductă electrică formată din mai multe fire izolate. 3. Unitate de măsură pentru distanțe, egală cu a zecea parte dintr-o milă marină, adică cu 185,2 m. DEX ’09 DLRLC DN Sinonime: ancablură Etimologie: Cuvânt provenit […]

Vezi cum se pronunță →