Cum se pronunță: cazuistic

CAZUISTIC, -Ă, cazuistici, -ce, adjectiv și substantiv feminin și masculti. Adj. Bazat pe cazuistică (2), privitor la cazuistică. 2.  Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; p. ext. argumentare […]

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: caduc

caduc, caducă adjectiv 1. Lipsit de trăinicie. 1.1. Depășit, perimat, învechit. 1.2 (Despre acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală. DEX ’09 DEX ’98 DLRLC DN Sinonime: netrainic pieritor trecător șubred antonime: peren persistent, depășit perimat învechit Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză caduc. DEX 09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: crepuscul

crepuscul, crepuscule substantiv neutru 1. Perioadă de timp cu lumină slabă după asfințitul Soarelui. DEX ’09 DLRLC DN Sinonime: amurg, înserare, semiîntuneric Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: crépuscule DEX 09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: comperaj

COMPERAJ, comperaje, substantiv neutru Prezentare a unui spectacol de estradă, de varietăți etc.; text care conține această prezentare. În radio: prezentarea și înlanțuirea momentelor unui program radio. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză:  compérage. DEX 09

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: câine

câine, câini substantiv masculin 1. Animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris). DEX ’09   Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: canis DEX 09

Vezi mai multe →

Cum se pronunță: Câmpulung

Câmpulung n. 1. oraș în Muntenia, așezat între munți, cap. județului Muscel cu o pozițiune încântătoare: 16.000 loc. Prima cap. a Țării Românești (1215); 2. oraș în Bucovina, pe râul Moldova: 8000 loc.; 3. oraș în Maramureș, pe malul stâng al Tisei: 5000 loc.

Vezi cum se pronunță →

Cum se pronunță: cacealma

cacealma, cacealmale substantiv feminin 1. (La jocul de cărți) Inducere în eroare a adversarului, dându-i impresia că ai cărți mai bune decât ale lui. 2. Păcăleală, înșelăciune, înșelătorie.DEX ’09 DLRLC Sinonime:  a prosti, a înșela Etimologie: Cuvânt provenit din limba turc: kaçırma DEX ’09

Vezi cum se pronunță →