CARP, carpi, substantiv masculin: Populaţie geto-dacă care a trăit în sec. II-III e.n. pe teritoriul românesc la est de munţii Carpaţi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: Carpes (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: căpos
CĂPOS, -OASĂ, căpoși, -oase, adjectiv 1. Cu capul mare; 2. Destept; 3. (fig.) Incapatanat. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cap + suf. -os (DEX ’09).
Cum se pronunță: căpiță
CĂPIȚĂ, căpițe, substantiv feminin 1. Gramada conica de fan, prin extensiune de plante, de nutret sau de cereale; 2. (rar) Capatana. Sursa: DEX ’09 Sinonime: claie, porcoi, stog, (pop.) plastă, porcan, (reg.) boaghe, por, porcănaș, porcoiață, porconeață, porculean, porculete, porculeț, porcuț, porșog, porșor, schirdă, (Olt.) clădiș, (Transilv. și Ban.) ploscă, (Transilv.) pup (Sursă: Sinonime 2002). […]
Cum se pronunță: căpitănie
CĂPITĂNIE, căpitănii, substantiv feminin 1. (urmat de detenminarea „portului”) Autoritate administrativa si politieneasca care dirijeaza activitatea unui port; 2. (inv.) Detasament condus de un capitan. Sursa: DEX ’09 Etimologie: căpitan + suf. -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: căpităneasă
CĂPITĂNEASĂ, căpitănese, substantiv feminin: Sotie de capitan. Sursa: DEX ’09 Etimologie: căpitan + suf. -easă (DEX ’09).
Cum se pronunță: căpitan
CĂPITAN, căpitani, substantiv masculin 1. Grad de ofiter superior locotenentului si inferior maiorului; persoana care are acest grad; 2. (urmat uneori de detenminarile „de vas”, ,,de slep”, ,,de remorcher”) Comandant al unei nave militare, comerciale sau de pasageri; 3. (inv.) Persoana care comanda o ostire sau o parte a ei; comandant; 4. Sportiv desemnat sa […]
Cum se pronunță: căpistere
CĂPISTERE, căpisteri, substantiv feminin: (reg.) Albie, covata mica in care se cerne faina sau malaiul si se framanta aluatul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: capisterium (DEX ’09).
Cum se pronunță: căpețel
CĂPEȚEL, căpețele, substantiv neutru 1. Bucatica mica (din ceva); 2. Colac rotund care se duce la biserica la slujbele pentru pomenirea mortilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: capitellum (DEX ’09).
Cum se pronunță: călire
CĂLIRE, căliri, substantiv feminin: Actiunea de a (se) cali; Tratament termic al otelului, care consta in incalzirea piesei la o temperatura superioara punctului de transformare, urmata de racirea ei brusca intr-un mediu gazos, lichid sau granular, in vederea maririi duritatii, mai ales a stratului superficial. Sursa: DEX ’09 Sinonime: călit, oțelire, (pop.) iuțire (Sursă: Sinonime […]
Cum se pronunță: călinet
CĂLINET, călineturi, substantiv neutru: (rar) Crâng de călini. Sursa: DEX ’09 Etimologie: călin + suf. -et (DEX ’09).
