C

CHILNĂ, chilne, substantiv feminin (reg., pop.) 1. Ladă sau scândură într-o trăsură care serveşte drept scaun vizitiului; 2. Partea din spate, mobilă, care închide coşul unui car sau al unei căruţe; codârlă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba poloneză: kielnia (DEX ’09).

CHILIPIR, chilipiruri, substantiv neutru 1. Profit fără prea multă osteneală; 2. Marfă luată cu preţ foarte mic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop. și fam.) pleașcă, pomană, (înv.) ghelir, locma, (fig.) sfârâială (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kelepir (DEX ’09).

CHILIM, chilimuri, substantiv neutru (pop.) 1. Covor cu două feţe; 2. Broderie lucrată cu lână sau mătase pe etamină sau canava. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kilim (DEX ’09).

CHILIFER, -Ă, chiliferi, -e, adjectiv: Vase chilifere = vase limfatice care transportă chilul din intestin în circulaţia generală. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chylifere (DEX ’09).

CHILIE, chilii, substantiv feminin 1. Cameră mică de locuit într-o mănăstire; 2. (fig.) Odaie de dimensiuni mici. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: kelija (DEX ’09).

CHILIASM, substantiv neutru: Credinţă mistică într-o împărăţie de o mie de ani a lui Hristos pe pământ, proprie unor secte (adventişti, martorii lui Iehova etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: chiliasme (DEX ’09).

CHILDURI, substantiv feminin (la plural, pop.): A vorbi în childuri = a vorbi cu subînţelesuri. Sursa: DEX ’09

CHILĂ, chile, substantiv feminin: Element principal din osatura unei nave, dispus pe fundul acesteia în plan longitudinal. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: quille (DEX ’09).

CHILĂ, chile, substantiv feminin: (înv.) Unitate de măsură pentru capacitate egală cu 430 de litri în Moldova şi cu 680 de litri în Ţara Românească. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kilé (DEX ’09).

CHESONIER, chesonieri, substantiv masculin: Muncitor specializat în executarea lucrărilor la cheson. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cheson + suf. -ier (DEX ’09).