CÂRCSERDAR, cârcserdari, substantiv masculin: (înv.) Căpitan de jandarmerie (turcă); comandantul unei potere. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kırserdarı (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: cârdișor
CÂRDIȘOR, cârdișoare, substantiv neutru: Diminutiv al lui cârd. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cârd + suf. -ișor (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârdășie
CÂRDĂȘIE, cârdășii, substantiv feminin: Întovărășire cu scopuri condamnabile. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bandă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: cardaș (învechit „tovarăș” din limba turcă) + suf. -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: cârd
CÂRD, cârduri, substantiv neutru 1. Grup mare de animale sau de pasari, de pesti de acelasi fel, care se afla impreunia; 2. (de obicei peior.) Ceata numeroasa de oameni; 3. (fam.) Multime, sir (de ani, de zile). Sursa: DEX ’09 Sinonime: ciopor, stol, ceată, cireadă, grămadă, mulțime, șir, turmă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit […]
Cum se pronunță: cârcotaș
CÂRCOTAȘ, -Ă, cârcotași, -e, adjectiv și substantiv: (pop., fam.) (Om) care caută mereu ceartă, care e veșnic nemulțumit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: șicanator, (rar) procesiv, (pop.) cârtitor, gâlcevitor, (Mold. și Bucov.) cârciogar (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: cârcotă + -aș (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cârni
A CÂRNI, cârnesc, verb 1. (pop.) A (se) indrepta in alta directie: a (se) intoarce; 2. A taia, a rupe varful lastarilor tineri ai unor plante pentru a favoriza dezvoltarea fructelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din cârn (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cârmi
A CÂRMI, cârmesc, verb 1. A manevra carma unei ambarcatiuni, a unei nave, schimband directia de mers; 2. (fig.) (rar) A se abate de la cele spuse, de la cele hotarate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: krŭmiti (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cârlionța
A CÂRLIONȚA, cârlionțez, verb: A (se) face cârlionți, inele. Sursa: DEX ’09 Sinonime: a ondula (Sursă: Sinonime 2002) Etimologie: din cârlionț (DEX ’09).
Cum se pronunță: a cârcoti
A CÂRCOTI, cârcotesc, verb (pop.): A se certa, a se sfădi mereu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din cârcotă (DEX ’09).
Cum se pronunță: căutător
CĂUTĂTOR, -OARE, căutători, -oare, substantiv masculin și feminin: Persoana care cauta, cerceteaza, umbla sau descopera un lucru (ascuns). Sursa: DEX ’09 Etimologie: a căuta + suf. -ător (DEX ’09).
